În iureșul vieții cotidiene, fiind implicați emoțional și fizic în activitățile ce ne înconjoară, adeseori uităm să asimilăm frumosul de lîngă noi, încărcat de roua spiritualității. Rareori ne oprim, pe o clipă, privindu-ne dintr-o parte, ca ființă integră, și să ne întrebăm, dacă suntem mai buni, mai blînzi, mai umani, mai receptivi față de ceea ce se întîmplă în jur și față de cei necăjiți...
Toamna are specificul său, care induce privitorului atent și sensibil, o pură melancolie, nu acea melencolie tristă, ci una meditativă. Razele soarelui tomnatic care alunecă mai ușor peste Natura aflată pe picior de întrare in hibernare, trezește în suflet o chemare de a ne scufunda în străfundurile ființei noastre, de a ne simți ca parte integrantă a unei lumi ce se dorește a fi perfectă, dar care este cu adevărat.
Deschideți-vă inimile și sufletele voastre și lăsați noul și frumosul să între, în toată puterea sa.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu